OBIECTIVE

CARACTERUL INTERDISCIPLINAR

IMPACT ESTIMAT

ECHIPA

REZULTATE PROIECT

IMPACT REZULTATE

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAŢI

FACULTATEA DE LITERE

Proiect de cercetare exploratorie IDEI nr.  949/2008

„IMPACTUL  FACTORULUI  POLITIC  SI IDEOLOGIC  ASUPRA REFLECTARII

LITERATURII   IN SISTEMUL   DE INVATAMANT.   PERIOADA 1948-1989”

IMPACTUL REZULTATELOR OBŢINUTE ÎN PROIECT

 REZULTATE SEMNIFICATIVE

Proiectul a avut ca obiectiv investigarea, analiza interdisciplinară si interpretarea obiectivă atât a fenomenelor cât şi a consecinţelor pe care le-a generat imixtiunea politicului în statutul educational al literaturii in perioada 1948-1989. Abordarea interdisciplinară, pe trepte istorice şi politice, a evidenţiat efectele schimbării ierarhiei de valori şi măsura în care învăţământul românesc s-a resimţit la nivelul proiectării modelului educativ, prin selecţia şi „valorificarea moştenirii literare” sau prin impunerea unor „modele” şi scări de valori ideologizate. Implicarea tuturor membrilor echipei de cercetare a favorizat studiul textelor legislative privitoare la sistemul educaţional, articole si directive apărute în presa centrală şi de specialitate, documente curriculare - programe şi manuale şcolare -, demersul de cercetare incluzând şi elemente de  studiu comparativ al experienţelor altor tări europene.

Rezultatele semnificative ale proiectului în anul 2010 sunt reflectate în :

      47 articole publicate în reviste recunoscute CNCSIS,  pe problematica  filologică şi psihopedagogică a proiectului, dintre care 1 articol ISI şi 11 articole BDI

      45 comunicări şi participări la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale

      stagii de documentare şi cercetare în ţară

      8  acorduri noi de colaborare cu Institute de Cercetare şi Facultăţi de Litere

      18 programe şi proiecte de cercetare/dezvoltare  derulate în 2010 la nivelul întregii echipe

      diseminare şi difuzare a  rezultatelor  cercetării prin publicaţii, manifestări ştiinţifice, site.

      workshop cu tema “Politizarea programelor şi a manualelor şcolare în perioada postbelică” în cadrul Colocviului Internaţional  „Discurs critic si literatura in epocile totalitare”, 2010, Facultatea de Litere, Galaţi - 34 de participanţi din ţară şi străinătate cu 38 de prezentări pe tema proiectului

      lucrările workshop-ului publicate în vol. nr. 3 (11)/2010 al revistei B+, indexată BDI – „Communication interculturelle et littérature”, cod  489, ISSN 1844 – 6965, , Ed. Europlus şi indexată în Bazele de Date Internaţionale MLA (Modern Language Association, New York, www.mla.org) – MLA International Bibliography & Directory of Periodicals, Index Copernicus şi Fabula. La recherche en littérature (www.fabula.org)

 Rezultatele semnificative ale proiectului în anul 2011 sunt reflectate în :

      43 articole publicate în reviste recunoscute CNCSIS,  pe problematica  filologică şi psihopedagogică a proiectului, dintre care 1 articol ISI, 2 articole ISI Conference şi 16 articole BDI

      38 comunicări şi participări la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale

      stagii de documentare şi cercetare în ţară şi străinătate

      acorduri noi de colaborare cu Institute de Cercetare şi Facultăţi de Litere

      11 programe şi proiecte de cercetare/dezvoltare complemantareProiectului derulate în 2011 la nivelul întregii echipe

      diseminare şi difuzare a  rezultatelor  cercetării prin publicaţii, manifestări ştiinţifice, site.

      Conferinţa „Statutul literaturii în sistemul de învăţământ din epocile totalitare" 2011, Facultatea de Litere, Galaţi - participanţi din ţară şi din străinătate cu lucrări pe tema proiectului

      raportul de cercetare şi lucrările conferinţei publicate în vol. nr. 3/2011 al revistei B+, indexată BDI – „Communication interculturelle et littérature”, cod  489, ISSN 1844 – 6965, , Ed. Europlus şi indexată în Bazele de Date Internaţionale MLA (Modern Language Association, New York, www.mla.org) – MLA International Bibliography & Directory of Periodicals, Index Copernicus şi Fabula. La recherche en littérature (www.fabula.org)

NOUTATEA / ORIGINALITATEA REZULTATELOR ŞI IMPACTUL ŞTIINŢIFIC

Rezultatele înregistrate în cadrul proiectului sunt generate printr-o abordare originală, fiind produsele unei cercetări integrate, cu o dublă perspectivă, literară şi psiho-pedagogică, privind presiunea politicului şi ideologicului asupra reflectării literaturii în învăţământul românesc şi impactul acesteia asupra modelului comportamental social. Direcţiile de cercetare  constituie noi paradigme de lucru, lansând spre analiză interdisciplinară problematica politicilor educaţionale din învăţământul românesc şi impactul influenţelor social-politice şi ideologice asupra ofertei curriculare şcolare. Studiul interdisciplinar şi comparativ  a facilitat analiza factorului politico-ideologic care acţionează asupra sistemului de învăţământ şi, în cazul literaturii, determină perturbări în actul de selecţie a autorilor şi a textelor şi în acela al direcţionării ideologice a studiului. În urma cercetării se pot formula câteva concluzii: I. Elementele care structurează studiul literaturii în învăţământul interbelic sunt următoarele: a. Componenta natională/identitară-patriotică; b. Adecvarea la tendinţele politico-ideologice ale epocii; c. Problematica socială; d. Criteriul estetic. II. Imaginea literaturii reflectată în sistemul de învăţământ decurge din acţiunea criticii literare, în ambele ipostaze majore pe care le-a cunoscut în epoca respectivă: tradiţionalistă şi modernistă.

Impactul ştiinţific al rezultatelor proiectului se reflectă în acceptarea spre publicare a articolelor generate din cercetare în reviste indexate ISI şi BDI şi prin participarea membrilor echipei la conferinţele ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Interesul comunităţii academice faţă de problematica proiectului este demonstrat şi de reuşita workshopului organizat în 2009 şi 2010 pe temele“Politici educaţionale oglindite în manualul de limbă şi literatură în perioada postbelică”, “Politizarea programelor şi a manualelor şcolare în perioada postbelică” şi conferinţa din 2011 „Statutul literaturii în sistemul de învăţământ din epocile totalitare", precum şi de semnarea şi punerea în practică a 11 acorduri de cooperare cu Universităţi şi Institute de Cercetare din domeniu. Ca rezultat semnificativ al acestor colaborări, menţionăm participarea directorului de proiect, prof. Nicolae Ioana,  în calitate de coordonator, la elaborarea şi publicarea „Cronologiei vieţii literare româneşti. 1944-1948”(3 volume) 2010 şi  „Cronologiei vieţii literare româneşti. 1949-1957”(4volume) 2011, lucrare realizată în cadrul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române.

Originalitatea rezultatelor şi a demersului de cercetare constă în: complementaritatea abordărilor ştiinţifice dar şi metodologice, proiectul integrând rezultate centrate pe identificarea actelor normative care au determinat schimbări educaţionale esenţiale între 1948-1965 şi 1965-1989 şi pe analiza modului de selecţie a autorilor şi textelor literare, operată la nivelul învăţământului în aceste perioade; identificarea ideilor structurante ale discursului politico-ideologic derulat în analiza textelor cuprinse în manualele şcolare; investigarea  interdisciplinară a impactului noilor „modele” literare introduse în manuale în perioada avută în vedere, sau analiza comparativă a statutului literaturii în învăţământul românesc şi în instituţiile educaţionale din ţări care au trecut prin experienţe similare. Impactul ştiinţific al rezultatelor proiectului se reflectă în acceptarea spre publicare a articolelor generate din cercetare în reviste indexate ISI şi BDI şi prin participarea membrilor echipei la conferinţele ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Interesul comunităţii academice faţă de problematica proiectului este demonstrat şi de reuşita conferinţei organizate pe tema proiectului, precum şi de semnarea şi punerea în practică a acordurilor de cooperare cu Universităţi şi Institute de Cercetare din domeniu.

AUTOEVALUAREA IMPACTULUI ACADEMIC

Analizând documentele curriculare şi manualele şcolare postbelice (1948-1989) din perspectiva acestor elemente cercetarea a permis constatatarea modificărilor de conţinut, deplasări de accente, dispariţii sau recuperări, în funcţie de natura şi de intensitatea presiunii cu care factorul politico-ideologic a acţionat asupra acestui domeniu. Pentru intervalul 1948-1965, de pildă, componenta naţional/identitară este diminuată dramatic, până la anihilare, sub acţiunea a doi vectori: 1. Asimilarea acestei teme cu extremismul naţionalist interbelic; 2. Subordonarea întregii vieţi politice sociale şi culturale româneşti faţă de Uniunea Sovietică. Faptul se răsfrânge şi asupra fenomenelor literare vechi care sunt puse în permanenţă şi, de numeroase ori, în mod forţat în legătură cu influenţe şi modele ale culturii ruse. Având caracter interdisciplinar  proiectul a beneficiat de o echipă alcătuită din specialişti ai ambelor domenii. Implicarea şi formarea tinerilor cercetători s-a concretizat în stagiile de documentare soldate cu colectarea unui material informaţional relevant pentru tematica proiectului, cu elaborarea de către tinerii cercetători a unor studii (publicate sau în curs de publicare) şi cu participări la manifestări ştiinţifice.

Implicarea şi formarea tinerilor cercetători s-a concretizat în stagiile de documentare realizate la Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Pedagogică, Institutele de Cercetare ale Academiei Române, precum şi la Facultăţile de Litere şi Ştiinţe ale Educaţiei, soldate cu colectarea unui material informaţional relevant pentru tematica proiectului, cu elaborarea de către tinerii cercetători a unor studii (publicate sau în curs de publicare) şi cu participări la manifestări ştiinţifice. Menţionăm procentual implicarea  tinerilor cercetători în principalele activităţi şi rezultate ale proiectului:

2010

      21 din totalul de 47 de articole sunt realizate de tinerii cercetători din proiect  - 44,6%

      24 din totalul de 45 de prezentări la conferinţe realizate de tinerii cercetători din proiect  - 53,3%

      implicarea totală a tinerilor în proiectele şi programele de cercetare derulate cu partenerii instituţionali

      deschiderea proiectului către tinerii bursieri, doctoranzi şi masteranzi participanţi la workshopul organizat în 2010 cu un număr de 16 prezentări din totalul de 34  – 47%

           2011

      17 din totalul de 43 de articole sunt realizate de tinerii cercetători din proiect  - 40%

      15 din totalul de 38 de prezentări la conferinţe realizate de tinerii cercetători din proiect  - 40%

      implicarea totală a tinerilor în proiectele şi programele de cercetare derulate cu partenerii instituţionali

      deschiderea proiectului către tinerii bursieri, doctoranzi şi masteranzi participanţi la conferinţă cu un procent de 30%

AUTOEVALUAREA IMPACTULUI TEHNOLOGIC

Impactul tehnologic este generat de abordarea interdisciplinară care s-a impus ca modalitate de lucru obligatorie pentru înregistrarea şi cuantificarea impactului schimbărilor socio-politice asupra unor generaţii marcate de schimbări curriculare succesive. Importanţa tehnicilor de colectare şi interpretare a datelor cercetării este dată de direcţiile complementare de operare asupra corpusului de date şi texte referitoare la învăţământul postbelic, în general, şi asupra ariei curriculare de limbă şi literatură, în special. Elementele legate de analiza modelului cultural de epocă, de statutul socio-psiho-educaţional al grupurilor-ţintă, de cuantificarea impactului politizării literaturii asupra domeniului de analiză au impus cu necesitate un demers conjugat interdisciplinar.

AUTOEVALUAREA IMPACTULUI ECONOMIC ŞI SOCIAL

Evident, natura şi direcţionările acestei cercetări presupun un impact economic indirect, desi implicaţiile sociale ale proiectului pot fi evidenţiate prin analogie cu sistemul de învăţământ actual şi cu tipul de personalitate umană formată astăzi ca forţă de muncă. După 1989, se poate observa un fenomen similar cu perioadele supuse analizei în proiect. Adecvarea la tendinţele politico-ideologice ale momentului atinge cote maxime între 1948-1965, reprezentând, spre deosebire de parioada interbelică, chiar axul în jurul căruia este structurat studiul literaturii la toate nivelurile. La fel de intens şi aproape în întregime acaparant este, în acelaşi interval, criteriul problematicii sociale corespunzător principiului luptei de clasă şi, evident, al caracterului de clasă al literaturii. Prin direcţionarea exclusiv sociologistă a studiului literaturii, componenta estetică este drastic diminuată sau ignorată de-a dreptul, denaturându-se astfel însăşi funcţia instructivă şi informaţia specifică acestei discipline de studiu. Cu mult mai dramatic însă este aspectul educaţional al acestor direcţionări interpretative, trasate cu caracter de obligativitate în documentele curriculare ale epocii. Aproape că nu există fenomen sau text literar care să nu fie exploatat sub acest aspect, indiferent cât de mici i-ar putea  fi resursele în domeniu. Statutul literaturii române în şcoală este încă obiectul unui proces de aşezare, marcat de contradicţii, excese, revizuiri uneori îndreptăţite, alteori (din nou) determinate politic sau „partizan” – toate riscând să situeze în poziţie secundă  tocmai principiul în spiritul căruia ar trebui să se dezvolte acest vector formativ: specificitatea estetică. De aceea, investigaţia, analiza şi interpretarea obiectivă a faptelor şi, mai ales, a consecinţelor pe care le-a generat imixtiunea politicului în natura specifică a acestei discipline de studiu se constituie într-un ghid care să orienteze politici educaţionale echilibrate şi eficiente în domeniu, cu ţintă pe asimilarea şi operaţionalizarea unor modele umane viabile, revelate de construcţii literare valide din punct de vedere estetic.

AUTOEVALUAREA IMPACTULUI CULTURAL

Rezultatele proiectului reflectă  modul în care politizarea actului de constituire a personalităţii prin manualele şcolare a putut conduce la confuzionarea valorilor culturale, la inversarea nefastă a raportului între factorul estetic şi cel ideologic şi la formarea mai multor generaţii în spiritul unor false valori sau în absenţa unor modele estetice autentice. Datele obţinute prin analiza comparativă şi interdisciplinară a documentelor şcolare aferente studiului literaturii,  corelate cu informaţia colectată prin stagiile de cercetare şi documentare, constituie deja o bază  pertinentă pentru măsurarea unor modificări culturale produse în tipul de personalitate modelat de sistemul educaţional românesc înainte de 1989. Existenţa didactică a literaturii române după 1989 este marcată de câteva fenomene. 1. Unul dintre ele constă în înlocuirea unei acţiuni politico-ideologice (comunismul) cu alta care, chiar dacă este de semn contrar (anti-comunismul), riscă să producă efecte similare celor din anii dogmatici; 2. Caracterul aproape exclusiv al principiului „comunicativ-funcţional” (valabil pentru clasele gimnaziale, dar cel puţin discutabil pentru studiul liceal) în jurul căruia este organizată programa şcolară conduce la estomparea perspectivei istorice şi, implicit, a înţelegerii dezvoltării particulare a literaturii române, în contexte, cu influenţe şi cu reprezentări specifice. 3. Conflictul generaţiilor, asociat cu tendinţa „epurării moral-ideologice” (identică celei înregistrate în deceniile cinci-şase), a condus, pe de altă parte, la o imagine complet deformată a literaturii postbelice care ar fi reprezentată valoric în primul rând de generaţia optzecistă. Sub influenţa altei ideologii, a europenismului excesiv, a luptei dintre generaţii şi a intereselor comerciale, criteriul estetic este, în multe dintre manualele alternative elaborate după 1999, sensibil şi grav diminuat, faptul conducând la un tablou al ierarhiilor discutabil, dacă nu în bună măsură alterat. De altfel, una dintre mizele proiectului nostru a fost aceea de a semnala similitudini între cele două epoci corespunzătoare unor schimbări de regim (perioada 1948-1965, respectiv 1989-2010), de a evidenţia caracterul nespecific al criteriilor de reaşezare a canonului literar în domeniul educaţional şi de a atrage atenţia asupra confuziilor şi falsificării scării de valori ce pot decurge de aici.

 DIRECTOR   PROIECT:  

Prof. univ. dr. Nicolae IOANA (Andrei Grigor)